luni, 25 ianuarie 2016

Miruna Dana face minuni, v-am mai spus, da? Se observă, da?

Vreau să-i mulţumesc în mod special Mirunei Dana(Miruna Dana's Make-up) pentru cum reuşeşte să mă determine, câteodată, să-mi vină să mă pup :)) Draga de ea, din nou, m-a înfrumuseţat. De această dată, înainte de premiera piesei "Angajare de clovn". Tot ea a realizat şi machiajul pentru Didina, din "Didina şi Emil", dar şi pentru Olga, din aceeaşi piesă. La fel şi acum: n-a trebuit decât să-i spun, pe scurt, despre ce e vorba în spectacol şi a reuşit unul dintre cele mai mişto machiaje, ever! Este preferatul meu şi a fost apreciat inclusiv de maestrul regizor :) Mulţumesc, Miruna, eşti o minune!

joi, 21 ianuarie 2016

E o minune, e o minune adevărată!

"Dumnezeu ne-a adunat aici, jur!" Doi copii şi un profesionist. Iar ei au aplaudat. Au râs şi au uitat de ei. Noi am tremurat, am râs, am plâns, am strigat, am fost, am uitat de noi! Nişte copii, doamne, nişte copii. Dar ei ne-au desenat, aşa, ca pe nişte adulţi, în propriile suflete, cu aplauzele lor. Dependenţă! Ceea ce explică totul. Vă doresc tuturor să aveţi curajul să faceţi şi ceea ce iubiţi! Şi vă mulţumesc pentru că sunteţi îngăduitori :)

miercuri, 13 ianuarie 2016

Doar câteva gânduri :)

Într-o singură privinţă am vrut să-l contrazic, seara trecută, la conferinţa de presă, pe colegul şi prietenul meu Gabi Caraconcea. În privinţa faptului că, în opinia mea, nici măcar actori amatori nu ne putem numi, chiar dacă iubirea pentru ceea ce facem(doamne, ce joacă atât de serioasă!) este fantastică. Asta, însă, nu scuză, nu iartă lipsa anilor grei de pregătire pe care îi au şi se mândresc cu ei actorii în fiecare gest, respiraţie, mişcare. O spun ca să se ştie că ştim şi că avem tot respectul pentru cei care îl merită! Sigur, există o scânteie, e ceva strălucitor acolo, neşlefuit- mda, în noi. În sufletele noastre, în vene, în privire, în felul în care rostim cuvintele scrise de cineva care fix la amatori NU s-a gândit scriindu-le. Şi acest ceva strălucitor, ne-a spus, l-a determinat pe actorul Vasile Toma să se încumete. Să ne ia cu el într-o călătorie. Să ne urce. Să ne crească. Mai ales în proprii noştri ochi. Îmi amintesc prima întâlnire cu el şi cu Gabi, la o terasă. Era vară şi mie îmi transpiraseră palmele. Dar doar de emoţie. Pentru că mi se părea că orice spun lui Vasile Toma îi sună prost. Amatoriceşte, aşa, şi complet aiurea. Şi că zâmbeşte exclusiv dintr-un bun simţ firesc. Îmi imaginam că-i va spune, mai târziu, lui Gabi: - Nu cred că merge! Mi-amintesc că-mi tot atrăgea atenţia că sunt prea timidă, timorată de-a dreptul, iar eu nu-mi găseam cuvintele pentru a-i spune că poartă vina. Îmi zicea: -Personajul tău e îndrăzneţ! Tupeist! Relaxat! ...Ce noroc pe mine! Şi-mi amintesc, în seara asta, la penultima repetiţie dinainte de premieră, că, deşi mâinile-mi erau relaxate, pe lângă trup şi nu în poziţie de apărare, ba chiar am ridicat tonul într-un context anume, emoţiile erau tot acolo. Ce spun eu, emoţiile s-au înmulţit şi-mi e ciudă pe Actor pentru că are atât de mult curaj. Are curajul să fie acolo cu noi- doar doi oameni care fac ce fac, semi-conştienţi, cu pasiune tânără. Am lucrat câteva luni bune la "Angajare de clovn" de Matei Vişniec. A fost mult. Şi bine. Trei oameni cu umor nu pot să nu se simtă bine împreună :) "Angajare de clovn" este un spectacol greu, nu vreau să par mai modestă decât sunt, dar din suflet sper să fim aşa cum v-aţi imaginat. Să vă placă la fel de mult cât ne place nouă acest spectacol! Aşadar, vă invităm să vedeţi ce-a putut să facă un actor cu doi... copii, într-o piesă premiată odinioară! Vă invit să faceţi cunoştinţă cu marea mea dragoste, miercuri, 20 ianuarie, de la ora 18.00, la Centrul Cultural "Ion Vinea"! Să ne vedem cu veselie!